Life is a song..

Oh divina inspiratie, apari in viata mea, rogu-te, si atunci cand am de scris despre momente frumoase, ca atunci cand voi reciti ce am scris sa nu am impresia ca viata mea e nasoala, ca nu e. Si totusi, mai repede imi vine sa scriu despre apasari, dureri interioare, frustrarile de zi cu zi si alte asemenea.

Intr-o ordine absolut aleatorie:

1. Ieri au venit ai mei in vizita la Capitală, sa vada fiica-su, sa se plimbe la brat si sa povsteasca de diverse, care nu au apucat sa fie trecute in revista cam de la Paste incoa'. Ce zi! Dupa doar doua ore de somn vineri seara (care by the way a fost excelenta noapte de fun: plimbari cu motorul, thanks colegu', party la Baraka, party la MNAC, oh daa!) a urmat o sambata plina, cu plimbari lungi prin Herastrau, prin centrul vechi si zona Unirii. Prea cald pentru gustul meu, as zice, dar a fost o zi pe cinste! Va doresc si voua parinti ca ai mei, incredibil de amuzanti si ironici pana in maduva oaselor. In alta ordine de idei, azi dimineata a trebuit sa ii ajut sa pararseasca Bucurestiul spre Autostrada Soarelui, numai ca nu mi-a trecut prin cap sa ma dau jos din masina la Timpuri Noi, unde mai gaseam totusi un mijloc de transport de intors inapoi la civilizatie. Nu, Ana a simtit nevoia sa-i duca pana mai incolo pe splai sa se asigure ca sunt oK, de parca aveau cum sa greseasca. Am trecut de asmita, am mai mers un pic pana sa-mi pice fisa ca nu e chiar combinatie sa raman singura pe centura Bucurestiului. Si uite asa, m-am dat frumusel jos si am luat-o la pas inapoi vreo 2,5 km dupa calculele mele, printre caini, cocalari muncitori si fluieratori (de cand harnicia asta pe romani, sa munceasca duminica dis de dimineata in constructii?). Deja cand am ajuns la Timpuri noi, eram topita de caldura si de sete. Anyway, am ajuns acasa si m-am odihnit, se intrevede la orizont o febra musculara.
   
2. Ieri am fost la copii. I-am luat si pe ai mei, le facusem oricum capul mare cu baby Andrei si restul grasilor de la IOMC. Grasii mei au crescut atat de tare, sa nu-i mai recunosc. Andrei a mai slabit si s-a inaltat (mentionez ca nu i-am mai vazut de cateva saptamani, am fost eu foarte racita, apoi spitalul a fost in carantina), e mai zambaret si mai agitat ca niciodata, agata tot ce prinde, par, bratari, bretele de sutien and so on :)) Nici la masaj nu prea mai sta, daca ar putea ar alerga prin tot salonul. Am aflat de la infirmiere ca doua fetite urmeaza sa plece la un asistent maternal, ceea ce ma bucura enorm, iar baietelul bolnav cu inimioara va fi operat in curand :D In schimb, din ce in ce mai multi copii noi, un salon plin cu copii pe care nu i`am mai vazut pana acum, ceea ce este foarte trist.
   
3. Dear God, stiu ca m-am rugat mult pentru zilele astea cu soare, but man! E atat de cald!
   
4. Sunt happy, pe bune! Si aici nu stiu ce sa scriu mai mult.. Astept sa se faca vineri sa merg la Aerosmith si apoi urmeaza un weekend tare :)

So long, si vine si song of the day :)